Idei principale:
• Tulburarile de invatare cuprind afectarea scrisului, cititului si abilitatilor matematice, ele putand sa apara impreuna sau independent.
• Acestea sunt relativ frecvente si compromit invatarea nu doar in anumite domenii, ci si la nivel general.
• Practic, este vorba despre copii inteligenti, fara afectare psihiatrica sau neurologica care sa explice aceste dificultati, care nu au deficite vizuale sau auditive, care au avut sansa invatarii ca oricare alt copil, dar care nu reusesc sa aiba aceleasi abilitati de citire, scris si calcul precum colegii lor din cauza afectarii procesarii informatiilor.
Despre abilitatile de invatare:
• cititul implica transpunerea cuvintelor scrise in sunete, iar in acest context copiii pot avea mai multe dificultati: de a decodifica textul scris, de a transpune textul in limbaj si de a intelege un textul. Scopul cititului, dupa decodificarea scrierii, este de a intelege textul citit. Unii copii reusesc sa citeasca cursiv, dar nu inteleg ceea ce citesc si au dificultati inclusiv in a retine firul rosu al textului.
• O descoperire importanta din ultimii ani este aceea ca prevalenta acestor dificultati este aproximativ aceeasi indiferent de alfabet. Ortografiile diferitelor alfabete difera in regularitatea si consistenta cu care literele din cuvintele scrise corespund fonemelor limbajului vorbit. Engleza are cea mai redusa consistenta ortografica (acelasi cuvant se pronunta diferit in functie de diferite situatii). Franceza si daneza sunt intermediare, iar finlandeza este la polul opus. Consistenta fonologia a unei ortografii influenteaza usurinta cu care se invata cititul.
• Copiii cu dificultati de citit se impart in doua categorii: care citesc cu voce tare, cu greseli si lent, avand probleme si la scris (dislexie) si care citesc corect si fluent, dar au dificultati in a intelege ceee ce au citit; acestia nu ajung intotdeauna in atentia serviciilor medicale si educationale deoarece nu atrag neaparat atentia profesorilor.
• Prelaventa acestor dificultati este apreciata la 3-5% in tarile unde se vorbeste engleza, insa Rutter si colab au identificat diferente foarte mari de prevalenta in diferite zone, fapt care sugereaza ca factorii sociali si culturali au o influenta semnificativa.
• Aceste dificultati sunt de 3, pana la 5 ori mai frecvente la baieti, acestia avand si sanse mai mari de a ajunge la servicii educationale decat fetele.
• Tipic, dificultatile de scris ale copiilor cu dislexie sunt mai severe si mai greu de remediat decat dificultatile lor de citire. Chiar si asa, pot exista cazuri in care cititul este adecvat, dar scrisul sever afectat, sau vice-versa.
• Tiparul dificultatilor se schimba cu varsta. Initial apar dificultatile de a denumi corect literele si de a le pronunta, ulterior apar dificultatile fonice (de a transpune textul scris in sunete- nu inteleg cum literele reprezinta sunete si cum sunetele combinate determina un cuvant). Cititul se va putea realiza corect, insa fluenta e de obicei afectata si cititul se va face lent, ceea ce va afecta performanta scolara.
• Dificultatile de intelegere a unui text citit sunt distincte de dislexie si ajung mai rar in atentia noastra deoarece sunt mai greu de decelat. Doar citeste fluent si corect, ce altceva ar putea fi in spatele nereusitelor? Vom observa la acesti copii si dificultati in a intelege cele spuse de altii, de folosire a limbajului figurativ, precum si de structurare a unei povestiri.
• Acesti copii pot prezenta si afectarea memoriei de lucru, nu retin si nu pot folosi informatiile pe moment.
• Nu de putine ori aceste dificultati apar la copii care au si alte deficite, precum deficitul atentional.
• Copiii care vor avea dificultati de intelegere a unui text prezinta inca din copilarie o slaba dezvoltare a abilitatilor de baza din limbaj, afectarea cunoasterii vocabularului, a gramaticii si a sintaxei. Studiile arata ca ameliorarea limbajului pana la varsta inceperii scolii atrage dupa sine efecte pozitive in intelegerea textului citit in viitor.
• Copiii care la inceperea scolii prezinta abilitati fonologice slab dezvoltate sunt la risc de a dezvolta ulterior dificultati de decodare a scrierii, iar cei care prezinta o afectare mai extinsa a limbajului sunt la risc de a dezvolta dificultati de intelegere a unui text.
Cauze:
• Tulburarile de invatare se datoreaza unor factori de risc genetici si de mediu, care vor influenta modul in care anumite arii cerebrale se vor dezvolta si modul in care vor functiona legaturile dintre acestea.
• Dislexia poate fi explicata printr-un deficit fonologic, adica de procesare a sunetelor cuvintelor vorbite. Aceste abilitati fonologice reprezinta suportul memoriei verbale de scurta durata si al abilitatii de invatare a informatiilor verbale. Un semn timpuriu al afectarii este dificultatea de invatare a literelor, acesta atragand atentia ca s-ar putea ca ulterior sa apara dificultatile de citire. Problemele legate de recunoasterea cuvintelor si deficitele fonologice sunt evidentiate la incercarea de citire a unor cuvinte noi.
• Deficitul fonologic nu explica in totalitate dificultatile de citire ale copiilor cu dislexie. S-a observant ca acestea pot sa apara si la copiii care se descurca greoi la testul numirii rapide a unor obiecte familiar, aceasta viteza redusa de procesare fiind un factor de risc comun pentru dislexie si ADHD-subtipul inatent.
• Desi cei mai multi copii cu afectarea citirii au acuitatea vizuala normala, s-a constata o incidenta crescuta a dificultatilor de procesare a miscarii. Unii copii cu dislexie au raportat dificultati de vedere dupa perioade mai lungi de citit (Meares Irlene Syndrome sau sindromul sensitivitatii scotopice), mentionand simptome precum durere de cap, vedera unei pete sau impresia ca textul ar sari pe pagina. S-au dovedit a fi simptome greu de validat, si, desi unii specialisti au recomandat utilizarea unor lentile colorate pentru reducerea stresului visual, nu sunt dovezi care sa demonstreze ca acestea ar imbunatati abilitatile de citire.
• Afectarea procesarii auditive este cea mai des intalnita modificare in dislexie, dar apare doar la 30-40% dintre cei cu dislexie, fapt care ne face sa credem ca este mai degraba o afectare asociata, decat o cauza.
• Ramane posibil ca un deficit senzorial din dezvoltarea timpurie sa aiba un rol cauzal in aceste dificultati, dar care sa se rezolve pana la momentul diagnosticarii tulburarii de citire.
• Factorii genetici joaca un rol important pentru aceasta patologie, fiind identificate mai multe gene implicate in aparitia acestor manifestari.
• Mai important decat influentele genetice par a fi interactiunile dintre factorii genetici si cei de mediu.
• Factorii sociali au si ei un aport important, observandu-se pana acum ca cei mai multi copii cu astfel de dificultati apartin familiilor numeroase, ei fiind printre ultimii nascuti.
• Educatia parintilor este si ea un factor important, influetand durata si calitatea activitatilor legate de citit de acasa.
• Scolarizarea poate face si ea o diferenta semnificativa pentru reusita cititului.
Bibliografie:
Rutter’s Child and Adolescent Psychiatry, 6th ed, Disorders of reading, mathematical and motor development
Mayoclinic.org – learning disorders https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/childrens-health/in-depth/learning-disorders/art-20046105
Centers for Disease Control and Prevention cdc.gov – learning disorders in children https://www.cdc.gov/ncbddd/childdevelopment/learning-disorder.html
Harvard University Health Publishing – dyslexia – https://www.health.harvard.edu/a_to_z/dyslexia-a-to-z
