Intrucat intarzierea vorbirii este motivul pentru care sunt adusi pentru evaluare o mare parte dintre copiii in varsta de pana la 3 ani care ulterior vor fi diagnosticati cu diferite tulburari sau intarzieri de dezvoltare, am ales sa scriu cateva lucruri despre dezvoltarea vorbirii la copii.
Copiii sunt capabili sa comunice cu mult inainte sa vorbeasca. Expresia fetei, gesturile, zambetul,plansul sau alte raspunsuri sunt mijloace de comunicare prin care ei ne transmit nevoile lor.
Dezvoltarea copiilor, inclusiv a limbajului, se realizeaza diferit de la un copil la altul. Exista, insa, anumite repere care trebuie luate in considerare, la anumite varste fiind deja de dorit dezvoltarea anumitor abilitati. Si acestea sunt, intr-o oarecare masura, orietative, insa, in caz de dubiu, cel mai bine este sa se faca o evaluare de specialitate. In cazul unor intarzieri, interventia timpurie poate determina o diferenta semnificativa.
Pana la 1 an, majoritatea copiilor:
– vor cauta si vor gasi sursa unui sunet
– vor raspunde la strigarea numelui in majoritatea cazurilor
– vor face cu mana “la revedere”
– se vor uita inspre directia in care vrem sa ii aratam ceva
– vor vocaliza cu intonatie, folosind inflexiuni in voce
– vor exersa comunicarea, asteptandu-si randul pentru a comunica, chiar daca e vorba despre “propriul limbaj”
– vor spune “ma-ma” mamei si “ta-ta” tatalui
– vor spune macar un cuvant cu sens
– vor arata cu indicatorul un obiect de care au nevoie si vor emite sunete in acelasi timp
Intre 1 si 2 ani majoritatea copiilor:
– vor realiza comenzi simple, initial ca raspuns la vorbirea si gestica adultului, ulterior doar la comunicarea verbala
– vor aduce un obiect dintr-o alta camera
– vor indica cateva parti ale corpului la cerere
– vor arata inspre obiecte sau situatii interesante pentru a atrage atentia celorlalti
– vor aduce obiecte adultilor doar pentru a le arata si lor
– vor indica obiecte la cerere
– vor denumi obiecte comune, la cerere
– se vor preface ca fac anumite activitati (de ex: ca gatesc), folosind gesturi sau cuvinte
– vor invata aproximativ un cuvant nou pe saptamana dupa 18 luni
Pana la 2 ani majoritatea copiilor:
– vor indica multe parti ale corpului si obiecte diferite
– ne vor arata, la cerere, imagini in carti
– vor realiza o comanda verbala (de ex: pune ceasca pe masa)
– vor spune intre 50 si 100 cuvinte
– vor formula mai multe proprozitii din 2 cuvinte (de ex: tata hai, bebe nani, gata papa)
– vor spune cateva propozitii din cate 3 cuvinte (de ex: nu poate bebe, nu vrei nani)
– vor fi intelesi de catre ceilalti in majoritatea situatiilor
Intarzierea in dezvoltarea limbajului e cea mai frecventa forma de intarziere intalnita la copii. 1 din 5 copii nu vor reusi sa invete sa vorbeasca la timp. Unii dintre acestia vor avea si probleme de comportament, deorece vor fi frustrati fiindca nu isi vor putea comunica nevoie si dorintele.
Intarzierile de limbaj sunt uneori usoare, trecatoare, putandu-se ameliora de la sine sau prin interventie in familie. E important ca acesti copii sa fie incurajati sa comunice, prin gesturi si sunete, si sa petreaca timp cu parintii jucandu-se, comunicand cu acestia si discutand privind in carti. In unele cazuri e nevoie de mai mult ajutor, de interventia unui specialist in stimularea comunicarii, adica a unui logoped. Administrarea unor substante pentru stimularea cerebrala poate fi, de asemenea, de folos.
Intarzierea vorbirii poate sa fie si consecinta unor altor probleme, precum afectarea auzului, a intarzierii in dezvoltarea globala sau a tulburarii din spectrul autist. Aceasta poate sa fie si un semn a unei tulburari de invatare, care va fi evidenta in primii ani de scoala.
Intarzierea vorbirii poate fi insotita de alte manifestari si comportamente care trebuie sa ne atraga atentia si sa ne faca sa solicitam o evaluare. Acestea sunt:
- dupa achizitia unor cuvinte, sesizam un regres al vorbirii
- nu pare dragastos precum alti copii
- nu ne raspunde zambetului prin zambet
- nu pare sa sesizeze prezenta noastra in camera
- nu pare a sesiza anumite zgomote (de ex: aude cand porneste o masina, dar nu pare sa auda cand e strigat pe nume)
- se comporta ca si cum ar fi rupt de ceea ce se petrece In jurul lui
- prefera sa se joace singur
- nu pare interesat sa interactioneze cu alte persoane si sa se joace cu alti copii, dar se joaca manipuland obiecte
- este interesat de obiecte mai putin specifice copiilor (de ex: capace, pungi)
- spune literele, numerele, repeta fraze auzite la TV, dar nu se poate folosi de limbaj pentru a obtine ce doreste
- nu pare a se teme de ceva
- nu pare a simti durerea dupa cum ar fi de asteptat, sau, din contra, e mai sensibil la diferiti stimuli
- foloseste cuvinte sau expresii neobisnuite pentru context, repeta ce aude la TV sau repeta intrebarea auzita
Tinand cont de toate acestea, este recomandat ca acesti copii sa fie evaluati de catre un specialist. Ca parinti, daca aveti orice indoiala legata de dezvoltarea copilului, nu ezitati sa solicitati o evaluare.
Bibliografie:
American Academy of Pediatrics: Language delays in toddlers
H.R.Shuffer – Introducere in psihologia copilului, ed a 3-a, ed ASCR, 2010
